Casa Poporului – Palatul Parlamentului

Dupa cutremurul din 1977, in plina sistematizare a localitatilor rurale şi urbane, Nicolae Ceausescu decide ca este momentul sa inceapa reconstructia Bucurestiului.
Arhitecti din toată tara s-au intrecut in planuri care mai de care mai ambitioase. Concursul a fost caştigat de tanara Anca Petrescu. Ea propusese ridicarea unui ansamblu de clădiri monumentale format din Casa Republicii, Casa de Oaspeţi (actualul Hotel Marriot), Casa Radio, Casa Academiei Romane, Ministerul Apararii Nationale şi Bulevardul Victoria Socialismului.

De departe cea mai impunatoare clădire trebuia sa fie Casa Republicii. Ceausescu vroia să faca din ea atat resedinta cat si sediul Comitetului Central si al Marii Adunari Nationale. in fata trebuia construit un bulevard mai mare decat Champs Elysees iar cladirile din semicerc urmau să fie sedii de ministere.

Santierul a fost deschis in 1980. S-a demolat totul pe o suprafata de 50 de hectare. A fost sters de pe fata pamantului cartierul Dealul Spirii si odata cu el Manastirea Văcaresti, Spitalul Brancovenesc, Arhivele Nationale, Stadionul Republica si toate cladirile de secol XIX, 57 de mii de familii si-au pierdut locuintele.
In vara lui 1984, cuplul dictatorial semneaza inaugurarea oficiala a santierului Casa Republicii, asta desi lucrarile începuseră cu un an inainte.
Palatul Parlamentului sau Casa Poporului, cum era cunoscuta cladirea inainte de revolutie, detine si recorduri Guiness Book:
Palatul Parlamentului masoară 270 de metri în lungime şi 245 în latime. Cele 12 nivele de la suprafata ajung la 86 de metri inaltime iar fundatia coboara pana la 92 de metri adancime.

Palatul Parlamentului are o suprafata totala de 330.000 de metri patrati, fiind astfel cea mai mare cladire administrativa din lume.
Cartea Recordurilor Guiness a inscris-o pe locul II in lume ca suprafata desfasurata, dupa Pentagon, si pe locul III ca volum, cu 2.550.000 metri cubi.

Clădirea detine insa si recorduri neoficiale. Unul ar fi ca toate materialele folosite la contructia şi amenajarea ei interioara sunt romanesti.

Covoarele sunt din lana şi au fost lucrate la Cisnadie, cel mai mare dintre ele masoara 1.500 de metri patrati şi cântăreşte peste 3 tone. Toate draperiile din matase sunt tesute la Sighisoara în tehnica brocart.

S-au folosit de asemenea peste 1.000.000 de metrii cubi de marmura de Ruschita, Caprioara şi Moneasa.

Cladirea are nu mai putin de 2.800 de candelabre pentru care s-au folost 3.500 de tone de cristal de Medias.

Cea mai lunga incapere este Galeria de Onoare – 150 de metri.

Ce mai mare sala este cea a Unirii – 2.200 metri patrati iar sala Alexandru Ioan Cuza este cea mai inalta.

La constructie s-au folosit 5.500 de tone de ciment, 7 mii de tone de otel, 20 de mii de tone de nisip, o mie de tone de bazalt, 900 de mii de metri cubi de lemn, 200 de mii de metri patraei de sticla si 3500 metri patraţi de piele.